Cât rezistă fațetele dentare? Ce le scurtează viața și cum le întreții
Este întrebarea pe care o primim imediat după ce pacientul se hotărăște. A văzut rezultatul, îi place, și acum vrea să știe cât ține. Corect, pentru că fațetele dentare sunt o investiție și nimeni nu vrea să o repete peste trei ani.
Răspunsul scurt: 10 până la 15 ani, adesea mai mult. Răspunsul lung, cel care contează cu adevărat, este că durata nu depinde de ceramică. Depinde de altceva, iar despre acel altceva se vorbește prea puțin.
Cifrele reale
Fațetele ceramice bine făcute, pe indicație corectă, au rate de supraviețuire de peste 90% la 10 ani. Sunt cifre din studii pe termen lung, nu promisiuni de marketing. În practică, multe fațete trec lejer de 15 ani.
Fațetele din compozit sunt altă poveste. Rezistă în general 4 până la 8 ani, își pierd luciul mai repede și se colorează la margini. Nu sunt o soluție proastă, dar sunt o soluție cu alt orizont de timp și cu alt preț. Este important să știi asta de la început.
Ce nu îți spune nimeni: ceramica în sine practic nu se degradează. Este stabilă chimic, nu se colorează, nu se uzează semnificativ. Dacă o fațetă cedează la 6 ani, aproape sigur nu materialul a fost problema.
Nu ceramica cedează, ci lipirea
Aici e miezul. O fațetă nu este „prinsă” mecanic de dinte, așa cum stă o coroană. Ea este lipită chimic, iar toată durata ei de viață depinde de calitatea acelei legături și de starea marginii unde ceramica întâlnește dintele.
De aceea insistăm atât de mult pe smalț. Adezivul se leagă foarte bine de smalț și mult mai slab de dentină. O fațetă lipită în mare parte pe dentină pornește cu un handicap pe care nicio îngrijire ulterioară nu îl compensează.
Al doilea punct sensibil este marginea. Dacă acolo rămâne un prag microscopic sau un exces de adeziv nefinisat, se acumulează placă bacteriană, gingia se inflamează, iar în timp apare colorarea marginală, acea linie subțire care se vede la baza dintelui. Nu e ceramica vinovată. E finisarea.
Ce le scurtează viața, în ordinea reală
- Bruxismul. Este cauza numărul unu. Forțele din timpul nopții sunt mari și repetate, iar ceramica subțire nu are cum să le absoarbă la nesfârșit. Dacă scrâșnești, gutiera de noapte nu este opțională, este parte din tratament.
- Parafuncțiile. Deschisul ambalajelor cu dinții, ronțăitul gheții, capacul de pix ținut între incisivi, roaderea unghiilor. Fațetele cedează aproape întotdeauna la lucruri care nu sunt mâncare.
- Igiena la margine. Nu periajul lipsește, ci ața dentară. Marginea gingivală este exact locul unde o fațetă începe să se strice, iar periuța nu ajunge acolo.
- Paste abrazive. Pastele „de albire” și cele cu cărbune activ zgârie glazura ceramicii. Fațeta nu se colorează, dar își pierde luciul, devine mată și începe să prindă pigment la suprafață. Efectul e lent și ireversibil.
- Sărirea peste controale. O margine care începe să cedeze se vede la timp și se reface ușor. Aceeași margine, ignorată doi ani, înseamnă fațetă nouă.
Ce faci și ce eviți
Faci Eviți Periaj de două ori pe zi, cu periuță moale Periuțe dure și periaj apăsat, orizontal
Pastă de dinți neabrazivă, obișnuită Paste „whitening” și cele cu cărbune activ Ață dentară zilnic, la marginea gingivală Scobitori și obiecte dure între dinți Gutieră de noapte, dacă scrâșnești Deschis ambalaje, ronțăit gheață, capac de pix
Control și igienizare la 6 luni Amânarea controalelor „că nu doare nimic” Anunți igienistul că ai fațete Detartraj agresiv fix pe marginea fațetei
Ultima linie din tabel merită o explicație. Vârful aparatului de detartraj cu ultrasunete, trecut direct peste marginea unei fațete, poate ciobi ceramica sau slăbi adezivul. Un igienist care știe că ai fațete lucrează altfel în zona aceea. Spune-i de fiecare dată, chiar dacă ți se pare evident.
Ce se schimbă în timp și nu e vina fațetei
Două lucruri se întâmplă indiferent cât de bine îți îngrijești lucrarea, și e bine să le știi dinainte.
Gingia se retrage. Lent, câțiva zecimi de milimetru pe an, mai ales dacă periezi apăsat. După ani, la baza fațetei poate apărea o linie subțire, acolo unde se vede din nou dintele natural. Nu înseamnă că fațeta s-a stricat. Uneori se rezolvă cu o retușare, alteori se înlocuiește doar fațeta respectivă.
Dinții naturali din jur se colorează, fațeta nu. Ceramica își păstrează nuanța ani buni, în timp ce dinții tăi naturali, inclusiv cei din spate, capătă pigment din cafea și ceai. După 8 sau 10 ani poate apărea o discrepanță de nuanță. Se corectează de obicei cu o albire a dinților naturali, nu prin schimbarea fațetelor.
Merită reamintit: albirea nu are niciun efect asupra ceramicii. Peroxidul acționează doar pe țesut dentar natural.
Întrebări pe care le primim des
Se poate desprinde o fațetă?
Da, se întâmplă. De obicei nu se sparge, ci se desprinde întreagă. Dacă se întâmplă, păstreaz-o și vino cu ea. În multe cazuri se poate relipi, dacă ceramica este intactă și marginea dintelui e sănătoasă. Nu încerca niciodată să o lipești singur, cu adeziv obișnuit.
Pot mânca normal?
Da. Fațetele suportă mestecatul obișnuit fără probleme. Problema nu e mâncarea, ci ce facem cu dinții în afara mesei.
Se schimbă toate deodată?
Nu neapărat, dar de obicei da, dacă sunt din același lot. O fațetă nouă lângă unele vechi de 12 ani va avea alt luciu și, adesea, altă nuanță. Din motive estetice, în zona vizibilă se refac de regulă împreună.
Cât de des trebuie să vin la control?
La 6 luni, ca oricine, dar cu o diferență: la tine ne uităm specific la margini, la starea gingiei și la semne de bruxism. Sunt lucruri care nu dor și nu se văd în oglindă până când nu e prea târziu.
Ce urmează
Dacă ai deja fațete și au trecut mai mult de șase luni de la ultimul control, merită o verificare. Aproape tot ce scurtează viața unei fațete este vizibil și reparabil devreme.
Iar dacă te gândești abia acum la fațete, discuția despre durabilitate ar trebui să înceapă înainte de tratament, nu după. Evaluăm cât smalț sănătos ai, dacă scrâșnești noaptea și dacă gingia este sănătoasă. Din aceste trei lucruri se vede destul de clar dacă fațetele tale vor ține 6 ani sau 15.